Compoziţia medie a cepei în 100 g:
93% apă
5g glucide
1g proteine
0g lipide
100 kJ aport energetic 

Puţină istorie !
Plantă originară din Iran, ceapa este cunoscută de mii de ani. În Caldeea, în antichitate era folosită la ceremoniile magice. În Egipt este cultivată din timpul primelor dinastii.

 

Pliniu spunea că egiptenii nu jurau decat pe usturoi şi ceapă. În timpul unor săpături arheologice, la începutul secolului, s-a găsit o mumie ţinand în mană o ceapă la fel de uscată ca şi ea !.
În Evul Mediu ceapa se consuma în cantităţi mari.
Astăzi, ceapa nu poate să lipsească din nici o bucătărie; mică, mare, albă, galbenă, roşie, ceapa este prezentă în orice sezon.

Ceapa albă:
se vinde din aprilie pană în septembrie; nu poate fi conservată mult timp; frunzele verzi ale cepei sunt foarte bune, tăiate mărunt, în salată şi omletă.

Ceapa galbenă:
este ceapa ajunsă la maturitate; o întalnim tot anul, mică şi rotundă ca un „clopoţel’.

Ceapa roşie:
este o ceapă dulce, care se vinde din iunie pană în martie; trebuie mancată crudă, altfel îşi pierde gustul. Este delicioasă într-o salată de roşii, de exemplu.

Este bine să evităm consumul unei cepe începute, tăiate, crude, pentru că poate provoca tulburări intestinale.Ceapa este bogată în săruri minerale, potasiu, fosfat, sodiu, iod, fier, sulf, siliciu, vitaminele A, B, C şi zahăr.

Este un stimulant al ficatului, rinichilor şi sistemului nervos; este diuretică şi anti-infecţioasă, anti-reumatică; se recomandă împotriva paraziţilor intestinali, dar este şi un afrodisiac.

Vorbă de duh :
Având o esenţă sulfuroasă, picantă şi acră, muşcătoare, ea ne face să lăcrimăm atunci când o tăiem. Pentru a evita această neplăcere, este suficient să o lăsăm puţin sub jetul de apă.

O credinţă populară spune că atunci cand ceapa are multă pieliţă va fi o iarnă friguroasă.

Când cineva poartă mai multe haine una peste alta, se spune că ” este acoperit sau îmbrăcat ca o ceapă”.

Bătăturile care apar la articulaţiile picioarelor atunci cand îmbătranim se numesc cepe.

Ceapa este folosită în toate sosurile, gătită, crudă, în compot, în salate, însotind platourile cu aperitive, mancarurile, carnea, peştele. Este foarte bună la prepararea ciupercilor à la grec; se poate manca proaspătă cu paine prăjită şi un mic pahar de vin alb.

sursa: artgastro.com

Subscribe to newsletter

Partener strategic si sustenabil